Magazin ştiinţific

Cercetătorii de la IBM au prezentat rezultate preliminare ale unei tehnologii care ar putea revoluţiona industria memoriilor electronice. Mult mai durabilă şi mai fiabilă decât memoriile existente, cu un consum mai redus şi capacitate de stocare de sute de ori mai mare la aceleaşi dimensiuni, racetrack memory ar putea să devină tehnologia de bază folosită de marii producători mondiali.

După ce scenariile apocaliptice legate de urmările încălzirii globale au pus pe gânduri oamenii de ştiinţă, autorităţile şi nu în ultimul rând producătorii de tehnologii poluante, iată că încep să se arate roadele cercetării în domeniul economiei de energie şi cel al tehnologiilor ecologice. În iunie 2007, Popular Mechanics anunţa că India, respectiv Tata Motors, a început producţia primului automobil propulsat cu aer. Anul acesta, Zero Pollution Motors (ZPM) anunţă că se aşteaptă ca producţia unui astfel de model destinată pieţei Statelor Unite să înceapă spre sfârşitul anului 2009, cel târziu 2010.

Joi, 7 februarie 2008, ora 21:45 (ora României), a fost lansată cu success naveta Atlantis în cadrul misiunii STS-122 care este programată să dureze 11 zile. Atlatis a fost iniţial programată să decoleze anul trecut în decembrie însă diversele probleme tehnice au amânat până joi momentul plecării. Chiar şi astăzi au existat unele semne de întrebare datorită plafonului de nori existent la Cape Canaveral (Pad 39A), cu două zile înainte de lansare existând 70% şanse de ploaie în momentul lansării, însă până la urmă aceasta a avut loc cu succes şi fără nici un incident nedorit. Din misiune fac parte 6 astronauţi: Stephen Frick - Comandant. Alan Pintdexter (Pilot), şi specialiştii Rex Walheim, Stanley Love şi Hans Schegel, ultimul fiind singurul astronaut non-american al misiunii, un german din partea ESA. (Agenţia Spaţială Europeană, echivalentul NASA pentru Europa).

Tranzistorul a fost inventat în laboratoarele Bell Telephone din New Jersey la data de 16 decembrie 1947 de către John Bardeen, Walter Houser Brattain, şi William Bradford Shockley şi a fost considerat una dintre cele mai importante descoperiri ale secolului XX.

Celulele stem sunt acele celule ale corpului uman care pot fi programate să se transforme în orice celule ale corpului. Acest lucru se întâmplă în mod natural în cazul embrionilor, când din zigot (celula-ou) se dezvoltă acest tip de celule care la rândul lor dau naştere celulelor specializate în diferite funcţii: celule nervoase, musculare, osoase, etc. De aici înainte, corpul uman nu mai poate produce orice fel de celule, fiecare organ îşi produce doare celulele de care are nevoie la un moment dat.

În plină eră a crizei energetice şi a efectelor climatice provocate de folosirea nesăbuită a unor forme de energie, Hyperion Power Generation, o companie desprinsă din laboratorul de la Los Alamos care doreşte să intre pe sectorul privat, propune o sursă de energie bazată pe fisiune nucleară.

În prezent, stocarea şi redarea datelor de pe harddisk-ul computerului pe care îl folosiţi pentru a citi aceste rânduri se face prin detectarea proprietăţilor magnetice ale unor regiuni bine delimitate, care pot stoca un bit (1 sau 0). În acest fel, orice informaţie este codificată pe harddisk sau în memoria RAM, indiferent că este vorba de text, imagine, sunete, video, procese sau fişiere executabile. Cu cât aceste regiuni care codifică un 0 sau un 1 sunt mai mici, cu atât cantitatea de informaţie care poate fi stocată pe milimetru pătrat creşte. De pildă, dacă acum 20 de ani 1.44MB pe o dischetă era ceva confortabil, astăzi avem în buzunare memorii mult mai fiabile, cu trei ordine de mărime mai încăpătoare iar disketele aproape că au dispărut din jurul nostru. Însă această micşorare a regiunilor magnetice care reprezintă un 0 sau 1 nu mai poate continua la nesfârşit, din pricina barierei cuantice şi a caracterului discontinuu al materialelor. Din acestă cauză, trebuiau găsite alte soluţii pentru stocarea informaţiei.

În contextul frământărilor legate de încălzirea globală şi de nevoia tot mai acută de energie nepoluantă, în cadrul expoziţiei Wind Power Asia de la Beijing, anul acesta a fost expusă prima turbină eoliană care foloseşte principiul maglev (levitaţie magnetică) pentru a genera energie electrică.

„Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire”, se spunea pe vremea misiunilor Apollo. Ceea ce nu s-a reuşit însă atunci, şi anume să se rezolve misterul originii şi evoluţiei Lunii, se încearcă astăzi de către japonezi, prin intermediul Exploratorului Lunar KAGUYA (SELENE), care este cea mai performantă sondă lunară de la Apollo încoace.

Genetica este probabil în ziua de azi cea mai dinamică secţiune a stiinţei. Promisiunile uriaşe oferite de această ramură a biologiei fac să se investească energii şi sume imense. O nouă revoluţie ar putea impulsiona din nou cercetările asupra clonării umane. O echipă de cercetători condusă de Prof. Yamanaka a reuşit să folosească banalele celule de piele pentru a le transforma în celule suşe.

Actualizare: lansarea navetei

NASA va lansa în iulie, anul curent, misiunea Dawn care va avea ca scop studierea asteroizilor Ceres şi Vesta. Corpuri cereşti aflate între Marte şi Jupiter, se crede că asteroizii provin dintr-o planetă care a suferit un impact devastator în trecut. Deşi orbitele lor sunt stabile şi monitorizate în totalitate, uneori traiectoriile acestora se intersectează cu orbita Pământului, iar acest lucru ar putea duce la un cataclism de proporţii apocaliptice.

Imagini re-analiazate, transmise acum doi ani de către sonda americană Opportunity pot conţine indicii care să ateste prezenţa apei în formă lichidă pe Marte, lucru care nu a mai fost observat până în prezent, constituind o premieră pentru explorarea spaţiului.

Naveta spaţială Atlantis a decolat astăzi la ora locală 07:48 (ora 02:48 ora României) de pe rampa 39B, Centrul Spaţial Kennedy (Florida) fără a mai suferi nicio amânare, toate sistemle funcţionând perfect, condiţiile meteo fiind favorabile (atât în Florida cât şi în locaţiile de urgenţă din Spania şi Franţa). Este a treia lansare a unei navete spaţiale după dezastrul din 2003 în care Columbia s-a dezintegrat la reintrarea în atmosferă şi prima lansare a unei navete spaţiale de pe aceiaşi rampă care a fost folosită şi pentru Columbia. Deja pe orbită, Atlantis va andoca duminică cu Staţia Spaţială Internaţională (ISS).

O echipă de cercetători de la MIT (Masschusetts Institute of Technology) condusă de Prof. Marin Soljacic, au reuşit să pună în practică un vis vechi de zeci de ani: transportul energiei electrice fără a mai fi nevoie de un suport palpabil. În experimentul lor, ei au reuşit să aprindă un bec aflat la mai mult de doi metri de orice sursă de tensiune electrică. Cum au reuşit acest lucru? Principiile electricităţii fără fir sunt cunoscute de multă vreme însă nu au fost până acum puse în practică din diverse motive.