Ştiri IT, hardware, software, gadgets, linux, ştiinţă şi tehnologie rss RSS
Locuri de muncă în IT:
Technogeek
Căutăm colaboratori | Ce este RSS? | Despre technogeek | Contact | Hartă site

TeraDisc

2007-04-03

Pe 27 martie 2007 firma Mempile, lider în tehnologia de stocare optică de nouă generaţie, a anunţat tehnologia TeraDisc cu capacităţi - după cum spune şi numele - de 1 TB (250 de ore de calitate HD DVD). Compania a demonstrat recent acest concept în faţa mai multor producători japonezi prin înregistrarea şi citirea a mai mult de 100 de straturi pe un singur disc optic care are mărimea unui DVD. Spre comparaţie, discurile DVD, Blu-ray sau HD DVD au doar două straturi (momentan).

La demonstraţie s-a arătat capacitatea de a stoca 500 GB de date pe un disc transparent, de plastic. Acest lucru este impresionant şi prin prisma faptului că la începutul anului a apărut HDD-ul de 1 TB iar lumea nu se aştepta la apariţia unui disc optic cu dimensiuni asemănătoare, în viitorul apropiat.

Discurile optice prezente pe piaţă, folosesc - pentru stocarea datelor - tehnologii semi-transparente care reflectă lumina. Deşi cresc capacităţile acestora, chiar şi cele mai noi tehnologii sunt limitate la un număr mic de straturi. Reflectarea parţială de pe mai multe straturi rezultă în sunete de fundal şi interferenţe care împiedică suplimentarea numărului de straturi.

Mempile foloseşte o tehnologie neliniară bi-foton, care permite înregistrarea 3D de straturi virtuale, transparente, pe întregul volum al discului. Discul are un diametru de 12 cm, este făcut din polimer transparent ieftin şi conţine molecule sensibile la lumină(cromofori), capabile de a se schimba între două stări la iluminarea lor. Datorită naturii neliniare a interacţiunii dintre lumină şi materie, când lumina este "concentrată" pe materie, numai acele molecule pe care lumina este concentrată îşi vor schimba starea. Acest lucru permite accesarea tridimensională a întregului volum al materiei.

Această proprietate a cromoforilor a arătat stabilitatea şi sensitivitatea dorită pentru a putea fi introduse într-o matrice (în acest caz discul optic, dar au fost introduse în Plexiglass şi în alte materiale). Natura 3D a discurilor şi faptul că datele sunt scrise pe straturi virtuale, a necesitat dezvoltarea unui algoritm care să permită accesarea datelor la diferite adâncimi în material.

Deşi a fost demonstrată scrierea a "doar" 100 de straturi totalizând 500GB pe un disc, optimizările următoare vor permite înregistrarea a 200 de straturi şi până la 5 GB de date pe strat. Va fi posibil oare ca în viitorul apropiat discurile optice să depăşească HDD-urile în ceea ce priveşte capacitatea de stocare?

Autor: Nagy Levente